Când vine vorba despre combustibilul pentru mașină știm ce avem de făcut, ne alegem un lanț de benzinării în care avem încredere și alimentăm consecvent de la același. Lucrurile stau oarecum diferit când vine vorma despre șemineu, pentru că o parte din responsabilitatea privind calitatea lemnului pe care îl folosim sau cum ajunge el la calitatea cea mai bună, stă în sarcina noastră și asta pentru a ne asigura că la momentul folosirii, lemnul nu depășește 20 % umiditate, una dintre cele mai importante reguli de respectat.
Este tot lemnul la fel? Foioasele sau rășinoasele? Care degajă mai multă căldură?
Judecând după masă chiar dacă nu sunt diferențe foarte mari, raportându-ne la un Kg de lemn de exemplu, cu o umiditate de referință de 15%, rășinoasele tind să genereze mai multă căldură mai ales datorită conținutului de rășini mai ușor inflamabile. Din punct de vedere al puterii calorifice /kg de lemn de diferite specii, nu putem vorbi de diferențe mai mari de 20%, prilejul cel mai des cu care facem comparație între lemnul de diferite esențe este mai degrabă de natură economică. În general lemnul de foc se comercializează ca unitate de volum, metru cub sau metru ster, caz în care este evident că valoarea energetică pe care o achiziționăm per metru cub este direct proporțională cu densitatea lemnului, ceea ce face ca lemnul de esență tare să fie preferabil în acest caz.
Cu toate acestea nu tot lemnul este la fel, Nici măcar atunci când ne referim la lemnul din aceiași specie. Lemnul de la baza trunchiului este mai dens și va avea prin urmare o putere mai mare decât cel de la vărf care este mai afânat motiv pentru care arde mai repede. Diferențe există și raportat la structura concentrică a trunchiului unui arbore dicotiledonat . Spre epidermă predominante sunt vasele conducătoare cu rol de hrănire care vor fi pline cu apă sau aer la uscare, în timp ce spre miezul lemnului predomină vasele lemnoase cu rol structural cu conținut ridicat de lignină, densitate mai mare și deci putere calorifică mai mare.
De asemenea este foarte importantă și perioada în care bușteanul a fost tăiat, pentru că un arbore care a fost taiat primăvara cănd era în vegetație va avea foarte multă apă în conținut care după uscare va lăsa goluri ceea ce înseamnă o densitate mai mică față de același arbore dacă ar fi fost tăiat toamna cănd în locul apei se află o cantitate mai mare de lignină.
Indicatori care influiențează arderea
Inflamabilitatea lemnului. Lemne de foc uscate cu putere calorifică și depozitare eficientă vor avea un grad de inflamabilitate mai mare. Lemnul se aprinde la aprox. 300° C în prezența unei surse de foc la o umiditate de aproximativ 15%. Lemnul este cu atât mai inflamabil cu cât suprafața raportată la volum este mai mare, iar cel mai bun exemplu sunt așchiile sau crenguțele care se vor aprinde mult mai repede decât o bucată de lemn mare și compactă. Tot cu un grad mare de inflamabilitate sunt și rășinoasele care sunt de preferat pentru aprinderea focului și pot reprezenta până la 30% din lemnul de foc într-un amestec cu lemne de esență tare, servind ca un combustibil catalizator.
Umiditatea din lemnul de foc este principala cauză a arderii și funcționării defectuase a șemineelor.
Lemnul își începe oxidarea abia după ce a fost eliminată apa conținută, este motivul pentru care lemnul ud sau verde produce mai puțină energie, pentru că o parte din această energie este folosită în eliminarea apei. Un lemn cu umiditate ridicată va genera vapori care se vor depune pe părțile mai reci ale șemineului iar în contact cu fumul vor genera condens și creozot. umiditatea din lemn stă la baza afumării excesive a geamului și la încărcarea cu gudron a racordului și a coșului de fum.
Aportul de oxigen, este cel care controlează intensitatea și arderea completă a lemnului întocmai sistemului de accelerare al mașinii. De exemplu pentru a arde complet 10 Kg de lemn, se vor consuma aproximativ 5-6 kg de aer. Arderea este cu atât mai accelerată cu cât densitatea lemnului este mai mică iar conținutul de aer este mai mare.
Când se cumpără lemnele?
Am discutat deja despre faptul că un lemn tăiat în perioda de toamnă are mai puțină apă respectiv aer prin uscare, ceea ce îl face preferabil din punct de vedere al conținutului energetic însă nu pentru anul în care a fost tăiat. Se recomandă o perioadă de uscare de minim un an în condiții de adăpost și ventilare a spațiului de depozitare a lemnului tăiat și crăpat. Cu alte cuvinte pentru a avea un lemn bun pentru foc în decembrie 2025 acesta trebuie să fi fost pregătit deja pentru uscare cel târziu în noiembrie 2024. Recomandăm asezonarea lemnului într-un mix de 70% esență tare cu 30 % rășinoase de diferite grosimi pentru a facilita o aprindere eficientă și ecologică precum aprinderea ,,tip lumânare".
Impactul asupra bugetului pentru încălzire este resimțit mai mult în primul an de utilizare a șemineului pentru că va trebui să achiziționați lemne atât pentru anul în curs cât și pentru anul viitor, dar ar putea fi conpensat prin faptul că beneficiați de prețul la lemn din anul precedent și că evitați defecțiuni costisitoare în exploatare care apar în majoritatea cazurilor datorită folosirii unui lemn ud, verde sau de calitate îndoielnică.
Comments